Puterea obiceiurilor vine din ceea ce faci și nu din ceea ce îți propui să faci. Este vorba de o acțiune la timpul prezent și nu despre o dorință.

Indiferent că suntem la început de an și ne propunem să slăbim sau ne dorim să schimbăm ceva la noi sau să devenim mai buni din punct de vedere profesional, fără a trece de la plan la acțiune lucrurile nu se vor schimba sau îmbunătăți.

Dacă îți propui să slăbești de exemplu, dar nu ai un plan, șansele de a realiza acest obiectiv sunt minime, însă fără a trece la acțiune clar că numărul de kilograme vor rămâne aceleași.

Poți merge la nutriționist să-ți recomande o dietă, la fel, poți achiziționa un abonament la sală sau poate preferi să alergi prin parc și-ți cumperi un echipament nou. Dacă nu vei reuși să-ți schimbi obieceiurile, atunci toate acestea sunt în van, iar ce ți-ai propus rămâne doar o dorință, o cheltuială în plus și un obiectiv nerealizat.

În primul rând obiceiurile pot fi sănătoase sau nesănătoase, chiar toxice.

De aceea, în primul rând este bine să înțelegi care obiceiuri te ajută și care nu, care îți aduc plus valoare și care doar îți ocupă timpul și-ți răpesc din energie.

Făcând referire la exemplul de mai sus, dacă alegi să mănânci nesănătos și să nu faci mișcare versus să ții cont de dieta recomandată și să depui efort fizic, atunci este clar care din obiceiuri sunt sau nu sănătoase pentru tine.

Iar pentru a face o schimbare, care de multe ori este “dureroasă” este nevoie de motivație, voință, efort și chiar de puțin sacrificiu.

Obiceiurile generează comportamente, și asta doar în momentul în care acestea au o anumită consecvență. Devin un stil de viață pentru tine și chiar “accesorii” în bagajul tău de zi cu zi.

Pentru părinți, cu siguranță că nu le-ați spus o singură dată copiilor să se spele pe dinți și ei au preluat acest obicei. Nu a mai fost nevoie sa insistați pe acest subiect? A fost nevoie de consecvență, să le repetați de mai multe ori până când, spălatul pe dinți a devenit un obicei și pentru ei. Desigur, și părinții la rândul lor trebuie să fie un exemplu pentru ei. 😊

În plus, trebuie să conștientizăm cât de importantă este puterea exemplului. Dacă vrem ca, copiii să citească, prin comportamentul nostru putem induce acest obicei. Putem stabili să avem ora de lectură în familie și fiecare citește câte ceva, astfel vom genera obiceiul de a citi. Iar exemplele pot continua: făcutul patului, aranjatul hainelor în dulap, spălatul pe mâini când intrăm în casă etc.

Obiceiuri sau comportamente

Probabil că ai observat că am menționat și subliniat două cuvinte: obicei și comportament. Care este diferența? Obiceiurile sunt deprinderile ( la fel ca spălatul pe dinți sau mersul la sală) învățate prin repetiție. Ele devin obișnuințe și nu vor putea fii uitate. Comportamentele țin mai mult de felul în care ne comportăm, cum reacționăm în anumite situații, cum ne purtăm în relație cu cei din jurul nostru.

Dacă ești manager sau leader și ai în subordine mai mulți oameni, cu siguranță că ți se aplică și ție enunțul de mai sus. Și vin cu un exemplu: atunci când un manager critică o idee venită de la un subaltern sau pedepsește o greșeală minoară, în cadrul unei ședințe, ce comportament poate genera? Mai mult ca probabil că data viitoare angajatul în cauză nu va mai deschide gura în ședință. Chiar dacă ce are de spus este relevant sau de ajutor, el va sta retras în colțul său. Nu va mai încerca variante noi de rezolvare a problemelor, pentru a nu greși și a nu se mai expune. Un asftel de obicei este de evitat în astfel de situații.

De aceea, este important să ne analizăm mai bine obiceiurile pe care le avem în relație cu cei din jur. Cu cât obiceiurile sănătoase sunt repetate mai des cu atât rezultatele vor crește.

Mai vin cu câteva exemple de obiceiuri pentru a ajuta la conștientizarea importanței lor dar și eventualele comportmente ce pot apărea.

Încurajăm oamenii din echipă sau îi criticăm? Dacă ai în ”bagajul” tău elementul încurajării, șansele ca echipa ta să obțină rezultate mai bune sunt ridicate. De aici vor veni acțiuni noi, dar mai ales vei reuși să crești gradul de încredere al oamenilor din echipă. Oamenii vor avea curajul să-și spună părerea, să argumenteze anumite decizii și vor ști că sunt ascultați. Acest obicei poate deveni o normalitate pentru echipa ta și va genera un comportament sănătos.

Dezvoltăm abilitățile oamenilor din echipă, împărtașim cu ei conoștințele noastre sau ne place ca echipa să depindă de noi? Oameni mai bine dezvoltați înseamnă rezultate obținute mai ușor, o predictibilitate mai bună, mai puține derapaje și o performanță crescută. În plus, trebuie să acceptăm că un manager nu le știe pe toate. El nu are răspuns sau soluție pentru orice problemă aparută și nu tot timpul are dreptate.

Construiește-ți un obicei ca după fiecare interacțiune cu oamenii din echipa ta, poate după discuțiile de performanță sau evaluările lunare/trimestriale, fiecare membru să fi învățat ceva de la tine. Astfel nivelul lor de dezvoltare va crește.

Acceptăm propuneri sau soluții noi sau “cum spun eu așa se face”? Când oamenii din echipă nu vin cu soluții noi sau cu abordări diferite, atunci deja este o problemă. Dacă managerul trebuie să dea soluția, pe lângă faptul că el trebuie să-și asume singur nereușita ei în cazul în care ceva nu merge bine, atunci probabil că trebuie să te întorci la primele două elemente. Încurajează oamenii să își spună deschis punctul de vedere. Chiar dacă nu tot timpul vor avea dreptate sau argumente pertinente, dezvoltă abilitățile acestora.

Este sufocant pentru un manager să rezolve toate problemele apărute, în plus, asta îți dorești? Să fii indispensabil sau vrei să ai timp și pentru lucruri mai strategice? De aceea, fă-ți un obicei de ați întreba echipa “și voi cum ați face altfel”?

Acceptăm comportamente nesănătoase în echipă sau reacționăm? Nu mă refer la încălcările de procedură sau politicile companiei. Glumițele, sarcasmul, discuțiile acide, ironiile, “obiceiurile” acestea pot afecta mediul de lucru în cadrul echipei tale. Dacă ai un angajat nou în echipă, care este luat peste picior de ceilalți colegi, atunci e clar că acesta va părăsi echipa. Când observi astfel de comportamente nu le tolera. Tratează-le în discuții de 1 la 1 pentru a te asigura că acestea dispar.

Felul în care ne comportăm cu cei din jur, felul în care cascadăm comportamentele noastre în cadrul echipei fac diferența, și toate acestea, de fiecare dată când avem ocazia, la ședințe, la cafea, la masă sau în discuțiile 1 la 1, ne pot ajuta să construim o cultură sănătoasă.

La fel și în viața personală. Să fim exemple pentru cei din jur prin obiceiurile noastre să le insuflăm comportamente și obiceiuri sănătoase.  

Că discutăm despre obiceiurile din viața personală sau despre cele de la muncă, pot exista momente în care să ne rătăcim sau să ne abatem de la drumul propus. Coachingul ajută la definirea acelor obiceiuri sănătoase, la conștientizarea lor,  la identificarea soluțiilor și a pașilor de urmat, până când acestea devin parte din modul în care acționăm zi de zi.

Vei accelera învățarea, îți va crește motivația și stima de sine iar rezultatele obținute te pot surprinde într-un mod plăcut. Îți recomand să citești și acest articol legat de Sesiunile de coaching – ce sunt ele?

Nu este suficient să ne dorim să avem obiceiuri sau comportamente sănătoase. Mai trebuie să și trecem la acțiune în anumite momente. În acest material am încercat să vin cu câteva exemple care să te ajute să te analizezi puțin. Dacă mai sunt lucruri de îmbunătățit, nu lăsa lucrurile pe ziua de mâine. Diferența o faci tu prin ceea ce faci pentru tine și cei din jurul tău, în fiecare zi.

Dacă îți plac postările mele, te invit să te abonezi la newsletter pentru a primi cele mai recente articole.